Droguri Legale

Nu tot ce-i verde se fumeaza

Droguri Legale admin On November - 23 - 2010

Specialiştii consideră că mutarea spice-shopurilor mai departe de şcoli nu rezolvă problema creşterii numărului de persoane dependente. O soluţie ar fi dezincriminarea consumului.

Consumatorii români au înlocuit heroina cu “droguri legale”, dar la fel de periculoase, achiziţionate din “magazinele de vise”.

La începuturile “magazinelor de vise”, cei care mai trăgeau pe nas câte o “sare de baie” erau tinerii ce consumau droguri legale doar în weekend, doar pentru distracţie.

În acest an, când spice shopurile şi-au căutat locuri strategice în apropierea şcolilor, profilul consumatorului s-a modificat: bărbat (în proporţie de 80%), cu vârste mult mai mici, chiar elev de gimnaziu, care nu mai consumă doar ocazional şi doar în scopuri recreaţionale, ci aproape zilnic şi chiar în primele ore ale zilei.

Tentaţia e cu atât mai mare cu cât afli din geamul micilor chioşcuri că au adus marfă nouă “Pure 25 de grame”. Nimic nu-l mai împiedică pe consumator să-şi facă rost de substanţe psihotrope, o poate face la orice oră din zi sau din noapte, dând un telefon sau trimiţând un e-mail. Livrarea se face la domiciliu.

Mai multe “magazine”, mai mulţi consumatori închişi

Autorităţile încearcă “să împingă” aceste magazine mai departe de şcoli, de parcă asta i-ar opri pe elevi să-şi facă rost de “marfă”. Potrivit specialiştilor, soluţia nu stă doar în închiderea sau alungarea vânzătorilor de etnobotanice, ci trebuie să se recurgă la măsuri mult mai drastice, precum dezincriminarea con sumului.

Iar Anand Grover, raportorul special al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a cerut acest lucru răspicat: “Consumul de droguri trebuie dezincriminat urgent!”. În acest timp, statul român cheltuieşte de zece ori mai mult pentru a-i ţine în închisori pe toxicomani decât pentru prevenţie.

În 2009, au fost condamnate cu 81% mai multe persoane pentru infracţiunea de deţinere în vederea consumului propriu decât în anii precedenţi, potrivit datelor Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA). Şi, dacă asta n-ar fi de ajuns, puştii dornici de senzaţii tari au acces mult mai uşor la droguri periculoase, care se vând legal, decât la canabis, care este interzis de lege şi, prin urmare, mai scump.

Toate drogurile legalizate, o utopie?

Ce ar trebui făcut pentru a ţine sub control acest fenomen? Specialiştii au păreri împărţite, dar cu toţii se pun de acord când vine vorba despre schimbarea opticii în politicile rezolvării acestei probleme: de la prohibiţia consumului, la dezincriminarea a cestuia.

“Un fenomen de proporţii naţionale poate fi controlat doar prin măsuri luate la nivel naţional. Interzicerea «magazinelor de vise» nu este soluţia viabilă, lucru ce în alte ţări s-a de monstrat deja. Problema este că statul român nu are o instituţie care să se ocupe de această problematică şi să aibă o altă optică”, crede psihoterapeutul Eugen Hriscu.

Politica statului: pedeapsa

“După cum ştim, politica statutului român a fost una punitivă, axată pe închisoare, iar studiile au demonstrat că genul de politică prohibitivă şi urmărirea nediscriminatorie a consumatorilor şi dealerilor nu dă roade. Există două tipuri de politici: cele ale statelor precum China, Rusia şi, în mare parte, România, care excelează în politicile po liţieneşti şi de opresiune, şi cele ale celorlalte ţări europene, care investesc în sănătate şi prevenire. În România, ANA a fost întotdeauna o instituţie a poliţiei. Iar acum cu atât mai mult: este un Serviciu în cadrul IGPR, condus de oameni cu grade. Iar, în ultimul an, un număr mare de specialişti au plecat din ANA, unde au rămas astfel doar poliţiştii”, completează medicul.

Şi conchide: “Această structură guvernamentală care să aibă politici de prevenire şi control ar trebui să se afle în directa subordonare a primului-ministru, cum se întâmplă în alte ţări”.

Soluţii sunt, nimeni nu le aplică

“Există mai multe alternative la această situaţie, începând cu dezincriminarea utilizării unui număr limitat de substanţe in terzise pentru alte scopuri decât cele medicale sau ştiinţifice şi sfârşind cu varianta radicală, de legalizare şi reglementare a tuturor drogurilor”, este şi opinia lui Valentin Simionov, director executiv al Reţelei de Reducere a Riscurilor – România.

“Oricare dintre aceste modele pare o alternativă mai bună la sistemul actual, care duce la destabilizarea statelor sărace sau în curs de dezvoltare, alimentează crima organizată interna ţională, determină încălcări ale drepturilor omului prin stigmatizarea şi marginalizarea consumatorilor de droguri şi îşi ratează obiectivul principal, cel de a proteja populaţia de pericolele drogurilor. Alternativele bazate pe dezincriminare şi legalizare permit un mai bun control al drogurilor prin reglementarea şi taxarea pieţei drogurilor, dezvoltarea de servicii medicale şi sociale accesibile grupurilor afectate”, mai spune acesta.

Cine-şi asumă răspunderea pentru greşelile trecutului

Valentin Simionov crede că dezincriminarea posesiei de droguri nu este o măsură dificilă, dar trebuie să-şi asume cineva răspunderea pentru eşecul politicilor de până acum: “Măsura dezincriminării posesiei de droguri nu este greu de luat, deoarece nu încalcă nicio prevedere in ternaţională. Dificultatea constă în justificarea schimbării de di recţie în politica pe droguri, după ce, timp de 40 de ani, po pu laţia a fost învăţată că drogurile sunt cel mai mare rău posibil. Statele trebuie să recunoască eşecul politicii prohibiţioniste şi să adopte măsuri mai liberale cât nu este prea târziu”.

Dacă ne încăpăţânăm să stopăm consumul de stupefiante, rezultatele s-ar putea să fie aceleaşi ca până acum, potrivit lui Simionov: “Este necesar să înţelegem şi să acceptăm că nu vom putea stopa sau eradica consumul de droguri. Odată ce acceptăm acest fapt, ne putem con centra pe intervenţii orientate către reducerea con se cinţelor negative ale drogurilor”.

“Măsura dezincriminării consumului de droguri nu este greu de luat. Statele trebuie să recunoască eşecul politicii prohibiţioniste.“,
VALENTIN SIMIONOV, director executiv, Reţeaua de Reducere a Riscurilor – România

CAMPANII ÎN ŞCOLI

Droguri şi sandviciuri pentru pauza mare

Consilierii locali din sectorul 6 al Capitalei au hotărât, să tămâna trecută, să interzică “magazinele de vise” la o distanţă mai mică de un kilometru de şcoli. Experţii în domeniu nu bagă însă mâna în foc că o astfel de interdicţie ar diminua consumul de droguri legale în rândul elevilor, mizând mai degrabă pe nişte campanii eficiente de prevenire.

“Noi nu avem programe de prevenire în şcoli. Şi nu mă refer la campanii de genul «Spune NU drogurilor», care nu doar că s-au dovedit ineficiente, dar nu fac decât să glorifice consumul în ochii tinerilor. Tinerii au mai uşor acces la droguri puternice, de genul acestor amfetamine, decât la cele uşoare. Am fost în şcoli şi am observat că elevii nu au informaţii reale despre consum, nu-i cunosc efectele. Nu-i mai ating mesaje de genul «drogurile omoară», ştiu şi ei că nu toate drogurile te omoară. Au nevoie de informaţie corectă”, crede Eugen Hriscu.

Şi la Iaşi s-a realizat o campanie de informare în unităţile de învăţământ. “Noi am făcut o campanie de informare în şcoli, care se numeşte «Iaşi aruncă drogurile» şi am vorbit cu elevii «face to face». Vor să cunoască efectele, ce se întâmplă cu un astfel de pacient, dacă se poate muri – şi le dăm exemplul adolescentului din Bucureşti -, dacă etnobotanicele sunt naturale – şi le spunem că nu”, povesteşte Tudor Ciuhodaru, de la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului “Sf. Spiridon” din Iaşi.

Acesta a realizat şi un profil al consumatorului de “spice”: “Anul trecut arăta aşa: tânăr, care consuma în special în weekend, în scop recreaţional. Acum, e vorba despre un pacient şi mai tânăr, bărbat (80% sunt bărbaţi), care consumă nu doar recreaţional, ci şi la orele dimineţii, în timpul săptămânii. Apar forme clinice noi, din punct de vedere toxicologic nu ştim ce tratăm, iar numărul de internări este în creştere”.


URMĂRI

Consumatorii de heroină au început să se îndrepte către spice-shopuri, care au produse mai ieftine. În plus, nu mai riscă să ajungă după gratii dacă sunt surprinşi cu câte un pliculeţ cu “săruri”

Politicienii români par să nu aibă suficient curaj pentru a veni cu un răspuns ferm la problema drogurilor. Mai mult, propunerile acestora par să demonstreze că au regresat în ceea ce priveşte măsurile eficiente pe care le-ar putea lua.

Au dat drogurile tari pe produse spice

“Este o chestiune legată de dezinformare şi confuzie. Politicienii români nu au informaţii legate de ce se întâmplă. S-a păstrat încă discursul de tip comunist. Un exemplu este acel deputat care dorea să egalizeze pe depsele pentru consum şi trafic, indiferent de droguri. În felul acesta, riscul fiind acelaşi, am orienta consumatorii spre substanţe mai puternice. Dealeri care să-şi asume riscul de a vinde heroină sau cocaină vor exista oricum, dar vor fi mai puţini cei care vor comercializa canabis pentru că e şi mai greu de transportat, mai voluminos şi mai greu de ascuns”, a specificat Eugen Hriscu. Cu atât mai mult cu cât un gram de heroină poate ajunge pe piaţă la 30-40 de lei, în timp ce un gram de canabis se ridică la 70 de lei.

“Faptul că numeroşi consumatori de heroină au început să consume droguri legale are o explicaţie practică: folosind droguri legale, ei nu mai comit infracţiunea de procurare de droguri ilicite. Deşi sunt posibil mai periculoase, aceste substanţe sunt mai uşor de procurat şi nu implică riscuri penale, ceea ce demonstrează că, dacă legislaţia ar fi mai blândă cu consumatorii de droguri, aceştia nu ar mai avea motive să se ascundă şi, astfel, am putea obţine o imagine mult mai precisă asupra fenomenului”, este de părere şi Simionov.
Exemplul Olandei, Portugaliei şi Cehiei

De data aceasta, ar fi mai eficient să ne uităm în curtea altora, la măsurile pe care aceştia le-au luat, pentru a avea rezultate, mai spun specialiştii. “Pentru un politician e dificil să susţină cauza dezincriminării într-o ţară ca România, unde toate autorităţile au avut un discurs antidrog şi unde populaţia, complet lipsită de informaţii obiective despre efectele drogurilor, este în mod natural împotriva reformei în acest domeniu. Cu aceeaşi dificultate se confruntă şi politicienii din alte ţări, deşi din ce în ce mai multe voci susţin măsuri alternative la prohibiţie. Un argument de folosit ar fi modelul altor state europene care au aplicat dezincriminarea posesiei pentru consum propriu, precum Cehia, Portugalia, Olanda. În niciuna dintre aceste ţări nu au fost înregistrate creşteri ale consumului de droguri după aplicarea dezincriminării”, explică directorul executiv al Reţelei de Reducere a Riscurilor – România.

“Vor fi mai puţini dealeri care vor comercializa canabis pentru că este şi mai greu de transportat, mai voluminos şi mai greu de ascuns.”,
EUGEN HRISCU, psihoterapeut

RAPORT EUROPEAN

31 de substanţe noi depistate în 2010

Un număr-record de droguri noi a fost raportat, în 2009, de către Observatorul European pentru Droguri şi Toxicologie (OEDT) şi Europol. Mai exact, 24 de substanţe psihoactive – noi compuşi sintetici, dar şi substanţe cu proprietăţi medicinale – au fost depistate anul trecut, un număr dublu faţă de cele depistate în 2008.

În 2010, numărul acestora a continuat să crească, fiind raportate 31 de noi substanţe care includ catinone sintetice, canabinoide sintetice, precum şi substanţe sintetice noi asemănătoare cu cocaina şi amfetaminele.

În acelaşi raport se arată că produsele de tip “spice”, care se pot fuma, fiind amestecuri de plante şi canabinoide sintetice, continuă să pătrundă pe piaţă. Denumirile şi ambalajele acestora s-au diversificat, iar în 2009, au fost raportate nouă canabinoide sintetice noi, din cel puţin patru grupe chimice diferite. Iar faptul că magazinele se în – mul ţesc văzând cu ochii, nu îm bună tăţeşte situaţia: într-un sondaj rapid au fost identificate 170 de magazine on-line care vindeau “droguri legale”.

Potrivit raportului OEDT, şi tehnicile de transport ale drogurilor au evoluat. O astfel de tehnică presupune introducerea cocainei în materiale precum ceară de albine, plastic, îmbrăcăminte, în grăşăminte înainte de a fi exportată, apoi extragerea acesteia în laboratoare clandestine din interiorul graniţelor comunitare. Au fost detectate aproape 25 de astfel de laboratoare, denumite “laboratoare de extracţie secundară”, în 2008, în Spania.

Îngrijorătoare este şi creşterea numărului de decese asociate consumului de cocaină care rămâne în continuare o preocupare constantă a politicilor europene. În prezent, în Europa sunt raportate aproximativ 1.000 de de cese pe an provocate de consumul de cocaină, potrivit OEDT. Numai în 2008, aproximativ 70.000 de persoane din 27 de ţări europene au apelat la tratament pentru dependenţă de cocaină.

“Prea mulţi europeni continuă să considere cocaina un accesoriu relativ inofensiv al unei vieţi de succes. Constatăm totuşi că, pe măsură ce consumul de cocaină creşte, sporeşte şi impactul acestuia asupra sănătăţii publice”, a concluzionat Wolfgang Götz, directorul OEDT.

Sursa: evz.ro

Be Sociable, Share!

4 Responses

  1. weki says:

    foarte buna ideea cu acest site.. KEEP WORKIN`

  2. Vali says:

    Cu ajutorul dezincriminări, intr-un interval de timp, consumul va scadea, exact ca in tari unde este tolerat. Ba mai mult, buzunarele dealerilor nu vor mai fii atat de pline cum sunt acum… Legalizati! pentru un viitor mai bun!

  3. anonim says:

    ce darcu acum nu mai gasesti nimic din cauza voastra prosti neneorociti lumea cauta disperata ceva gen dar nu mai gasesti pe nicaieri si asta e foarte naspa ):

  4. GEORGE DAN says:

    AS VEDEA CA PE O REVITALIZARE A INDUSTRIEI FARMACEUTICE

    IN ANGLIA DE EXEMPLU PENTRU BOLNAVII DE CANCER SAU DE ALTE NENOROCIRI COMPANIA SATIVEX PRODUCE NISTE MARIJUANA LEGALA

Leave a Reply